Conferinþa de presã susþinutã de doamna senator Lia Olguþa Vasilescu, purtãtorul de cuvânt al Departamentelor PSD

Vreau sã vã prezint mai întâi decizia USL exprimatã de domnii Victor Ponta ºi Crin Antonescu privind demararea procesului de organizare a referendumurilor judeþene pentru consultarea cetãþenilor cu privire la intenþia de desfiinþare a judeþelor. USL recomandã ca urmãtoarea întrebare sã fie pusã cetãþenilor, ºi anume „Sunteþi de acord cu intenþia preºedintelui României, Traian Bãsescu, de a desfiinþa judeþul dumneavoastrã?”, la care sã se rãspundã prin „Da” sau „Nu”. S-a redactat deja proiectul de hotãrâre ºi s-a transmis colegilor noºtri din judeþe pentru ca la proxima ºedinþã de consiliu judeþean sã se introducã pe ordinea de zi.

Tot astãzi, la departamente, s-a trasat ca sarcinã Departamentului Juridic sã lucreze la sesizarea cãtre Curtea Constituþionalã în cazul în care va trece proiectul de lege al PDL-ului care prevede cã preºedintele poate fi destituit din funcþie doar în cazul în care în favoarea acestui demers voteazã jumãtate plus unu din numãrul total de alegãtori înscriºi pe liste. Cu alte cuvinte, l-au votat cinci milioane de cetãþeni pe Traian Bãsescu, dar pot sã îl demitã nouã milioane de cetãþeni, nerespectându-se astfel principiul simetriei, un principiu de drept. Considerãm cã nicãieri în lume nu se mai întâmplã aºa ceva, nu mai existã un astfel de text, ºi cã aceastã prevedere este absolut aberantã, mai ales cã a existat un precedent juridic în România care a fost rapid îndepãrtat: este vorba despre alegerea vice-primarilor ºi a vice-preºedinþilor de consilii judeþene cu jumãtate plus unu din numãrul de consilieri. Ei urmau sã fie demiºi cu douã treimi, dar s-a revenit imediat ca demiterea lor sã fie fãcutã cu acelaºi numãr de voturi, respectându-se, practic, acelaºi principiu al simetriei. Vom sesiza, aºadar, Curtea Constituþionalã dacã aceastã iniþiativã legislativã va trece de Parlamentul României ºi, de asemenea, vom sesiza ºi Comisia de la Veneþia, ea având rolul de a atenþiona statele care au asemenea derapaje de la democraþie.

Un alt subiect se referã la introducerea în concediu forþat de douã zile pe lunã a angajaþilor Poºtei Române. Din pãcate, observãm cã acelaºi lucru se întâmplã ºi la CFR Marfã ºi se discutã ºi la Ministerul Administraþiei ºi Internelor, ceea ce ne duce cu gândul la faptul cã la sfârºitul anului, probabil, toþi bugetarii vor fi din nou obligaþi sã intre o anumitã parte din timp în concediu fãrã platã. În cazul Poºtei Române, douã zile din douãzeci lucrãtoare, înseamnã o tãiere de aproximativ 10% din salariu. Noi ne-am pus ºi astãzi întrebarea ce se întâmplã, totuºi, la Poºta Românã. Vã aduceþi aminte cã pe perioada guvernãrii PSD ºi chiar a PNL-ului Poºta Românã a avut profit. Iatã cã acum Poºta are o pierdere de 29 de milioane de euro în anul 2010, la o cifrã de afaceri de 327 de milioane de euro, asta dupã ce în anul 2009 compania a încheiat cu pierderi de 43 de milioane de euro. În acelaºi timp, vreau sã vã informez cã în primul trimestru al acestui an Poºta are deja pierderi de 3,5 milioane de euro. Ne-am pus, aºadar, întrebarea cum este posibil ca o companie care a fost rentabilã odatã sã aibã pierderi atât de mari ºi am gãsit imediat ºi explicaþiile: s-au plãtit, de exemplu, 4 milioane de euro ilegal pentru poliþe de asigurare ale angajaþilor pentru riscuri cum ar fi accidentele, boli profesionale, riscuri de sãnãtate, etc. Poliþele au fost încheiate de CNPR ºi trei firme de asigurãri – n-are rost sã le dau numele, pentru cã nu acesta este subiectul –, dar, atenþie!, cu încãlcarea regulamentelor CNPR ºi a condiþiilor generale ºi specifice privind asigurãrile de viaþã. Practic, din buzunarul nostru, al tuturor, pânã la urmã, s-au fãcut poliþe de asigurare unor angajaþi ai Poºtei de care n-aveau nevoie. Dacã aveau nevoie, probabil cã ºi-ar fi fãcut ºi singuri, n-ar fi trebuit sã plãteascã Poºta aceste asigurãri. Apoi existã pierderi la Poºtã pentru cã angajaþii acum, vedeþi ºi dumneavoastrã, suferã ºi pentru faptul cã s-au dat prime în valoare de 500 de mii de euro unor, nu ºtiu, ºtabi, ºefime de p-acolo, din Poºta Românã, pentru cã e foarte clar cã nu a ajuns la toþi angajaþii rândul sã primeascã aceste prime. Curtea de Conturi atrage, de asemenea, atenþia cã s-au efectuat plãþi ilegale pentru lucrãri neefectuate sau cheltuieli supradimensionate în valoare de 36 de mii de lei, cã nu s-au urmãrit ºi nu s-au încasat creanþe în valoare de 959 de mii de lei, nu s-au calculat ºi încasat 191 de mii de lei, valoarea penalitãþilor de întârziere datorate ca urmare a neplãþii chiriei la termen, cã este o lipsã din gestiune a 305775 kilograme de hârtie, valoarea prejudiciului fiind de 2227000 lei. Deci aproximativ 800000 de euro, iatã o gaurã constatatã de Curtea de Conturi. De asemenea, ar trebui sã amintim faptul cã în 2009, în plinã campanie electoralã, Poºta a comandat de trei ori mai multã hârtie de cât avea nevoie fabrica de timbre, s-au fãcut cheltuieli ºi s-au angajat datorii ce depãºesc capacitatea de platã a Poºtei, s-au achiziþionat astfel câteva zeci de autoturisme Volkswagen, cu care se plimbã, evident, tot ºefimea din Poºtã, în valoare de 1,4 milioane de euro. ªi un caz, iar, în atenþia organelor de anchetã penalã: domnul Daniel Ioniþã, care este vãrul celebrului William Brânzã, ºeful Diasporei PDL, a fost instalat în fruntea Poºta Rapid SL din Castellón, Spania, ºi, conform unei note a Direcþiei de Control, s-a încheiat un contract între Poºta Rapid SL Castellón ºi Poºta Românã prin care Poºta cesiona drepturi de prestare a serviciilor. Paguba este în valoare de 7 milioane de euro. Dacã adunãm toate aceste sume, o sã vedeþi cã, uºor-uºor, ajungem la pierderile Poºtei Române în valoare de aproape 30 de milioane de euro.

Noi rugãm organele abilitate ale statului sã se auto-sesizeze în cazul acestui jaf de proporþii de la Poºta Românã, pentru cã simplii angajaþi suferã, iar ºmecherii îºi umplu buzunarele.

În fine, al patrulea subiect se referã la avizul primit de la Comisiile de Politicã Externã de domnul Cãtãlin Avramescu, viitor ambasador al României în þara lui Moº Crãciun, unde se duce, probabil, sã ne aducã promisiunile lui Boc ºi ale lui Bãsescu din campania electoralã. Domnul Avramescu este prototipul perfect de demonstrat cã linguºeala ºi slugãrnicia se plãtesc bine de cãtre Traian Bãsescu, din pãcate cu costuri în diplomaþie, acolo unde ar trebui sã fie doar profesioniºti. Dupã ce nu i-a ieºit cu Traian Radu Ungureanu ºi cu Sever Voinescu, pe care i-a vrut ambasadori la Londra ºi la Washington, apoi au ajuns unul în Parlamentul naþional, celãlalt euro-parlamentar, pentru fix aceleaºi calitãþi de pupat apãsat zonele prezidenþiale, acum i-a ieºit cu domnul Avramescu, care, sã ne aducem aminte, este un domn care cerea desfiinþarea Parlamentului ºi revenirea la organizarea din epoca de piatrã, care spunea cã este prea leneº ca sã se trezeascã înainte de orele prânzului ºi care este foarte interesat de canibalism. Îl rugãm pe preºedintele României, Traian Bãsescu, sã-i atragã, totuºi, atenþia acestui domn sã nu se prezinte la post în bermude ºi în ºlapi, aºa cum s-a prezentat la o comisie parlamentarã de culturã, atunci când tot preºedintele României voia sã-l ungã preºedinte al postului public de televiziune. Dar nu trebuie sã îl plângem pe domnul Avramescu, nu s-a ales doar cu postul de ambasador: domnia-sa a mai primit un premiu pentru activitatea prestigioasã de pânã acum de la Institutul Cultural Român, care i-a tipãrit o carte la editura „Princeton University” din bani publici, din banii noºtri, ai tuturor. Aºadar, cred cã se încadreazã perfect în tipologia lãcustelor portocalii care sunt aflate sub acoperire în presã ºi rãsplãtite cu posturi importante. O aºteptãm ºi pe doamna Pora sã intre în diplomaþie, eventual ºi pe doamna Culcer, care este acum în pragul pensionãrii ºi care ne fericeºte în fiecare zi.

Aº vrea sã vã atrag atenþia ºi asupra unui aspect pe care o sã-l ridic, probabil, ºi-n Comisia de Culturã a Senatului – nu probabil, mai mult ca sigur – este vorba despre ºtirea cu acel protestatar care ºi-a dat foc în faþa Palatului Cotroceni, deci a reºedinþei preºedintelui României, care nu a apãrut nici la TVR1, nici la TVR2, nici la TVR3, nici la TVR Info, practic, nu a existat pentru postul public de televiziune, plãtit din banii noºtri, ai tuturor.

În fine, ultimul subiect la care m-aþi rugat chiar dumneavoastrã sã mã refer înainte de conferinþa de presã se leagã de Hotãrârea de Guvern numãrul 402 din 21 aprilie 2010 privind aprobarea stemei comunei Ilieni din judeþul Covasna. Aceasta este Hotãrârea de Guvern prin care Guvernul României, pentru care semneazã domnul Emil Boc ºi contrasemneazã domnul Vasile Blaga, recunoaºte, aºadar, Þinutul Secuiesc. Pânã acum s-a spus cã nu are dreptul Þinutul Secuiesc sã-ºi deschidã o reprezentanþã, din moment ce niciun document oficial al României nu recunoaºte aceastã entitate administrativã. Iatã cã Guvernul României o recunoaºte pe uºa din dos, ca sã spun aºa, în Anexa 2, la descrierea semnificaþiilor elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni din judeþul Covasna – spune aici „borna de hotar semnificã faptul cã localitatea se aflã la graniþa dintre Þinutul Secuiesc ºi Þara Bârsei”. Este o chestiune de o gravitate excepþionalã, care a fost atacatã în contencios administrativ de cãtre Forumul Civic al Românilor din Harghita ºi Covasna. Curtea de Apel Braºov a dat dreptate Forumului Civic al Românilor ºi a anulat aceastã hotãrâre de guvern ºi ce credeþi cã a fãcut Guvernul României? A fãcut recurs! Ca sã fie foarte clar pentru toatã lumea cine recunoaºte Þinutul Secuiesc.

Întrebãri dacã aveþi, vã rog!

Întrebare: Legat de acel referendum local, va avea ºi o valoare juridicã sau mai mult simbolicã?

Lia Olguþa Vasilescu: Bineînþeles cã va avea o valoare juridicã din moment ce noi avem proiectele de hotãrâre pe care le-am dat deja tuturor preºedinþilor noºtri de consilii judeþene, acolo unde avem preºedinþi de consilii judeþene. Dacã nu avem majoritate în consiliile judeþene, le-am înmânat deja consilierilor judeþeni, ca sã le depunã totuºi ca proiecte de hotãrâre prin care cerem referendum. De altfel, aºa prevede ºi legea. Când vrei sã modifici limitele unei localitãþi, ale unui judeþ ºi aºa mai departe, deci niºte limite administrativ-teritoriale, ai obligaþia sã faci referendum. Vrea preºedintele României sã facã aceastã organizare teritorialã? Foarte bine, haideþi sã întrebãm ºi populaþia, sã vedem ce spune, pentru cã domnul preºedinte agreeazã sã se întoarcã la popor numai aºa, în momentele când simte dumnealui cã are dreptate. Acum s-ar putea sã n-aibã dreptate; haideþi sã vedem totuºi ce se întâmplã. Deci va fi promovat la urmãtoarea ºedinþã de consiliu judeþean în fiecare judeþ din România.

Întrebare: ªi când ar putea avea loc?

Lia Olguþa Vasilescu: Asta urmeazã sã se stabileascã de cãtre consiliul judeþean. Vã ºi spun care este proiectul de hotãrâre: la Articolul 1 se spune „Se aprobã organizarea referendumului local în judeþul X, la data de Y, pentru a consulta cetãþenii cu drept de vot ºi cu domiciliu stabil în judeþul X în vederea desfiinþãrii judeþului X. Cu ocazia referendumului cetãþenii sunt chemaþi sã se pronunþe prin „Da” sau „Nu” la întrebarea „Sunteþi de acord cu intenþia preºedintelui României, domnul Traian Bãsescu, de a desfiinþa judeþul dumneavoastrã?” Articolul 3: „Prezenta hotãrâre va fi adusã la cunoºtinþa publicã, prin publicarea în mass-media localã, pe site-ul consiliului judeþean X ºi afiºarea la sediile autoritãþilor publice locale”. Articolul 4: „Secretarul judeþului, prin compartimentul cancelariei, va comunica prezentul act administrativ autoritãþilor ºi instituþiilor interesate în termenul prevãzut de lege”. Acesta este proiectul de hotãrâre ºi, de asemenea, v-am prezentat ºi decizia USL-ului, semnatã de domnii Victor Ponta ºi Crin Antonescu, cu care am fãcut recomandarea colegilor noºtri ca sã introducã pe ordinea de zi aceastã hotãrâre de consiliu judeþean.

Vã mulþumesc foarte mult, ne vedem peste douã sãptãmâni!

Partidul Social Democrat

16 iunie 2011